rouphine coboara treptele
cu pasi mari, izgoniti
pe pietre inca mai scrie:
taceti taceri si iubiti!
n-am buzunare in carne
decat pentr-un verde haisit
n-am cruce, n-am arme
doar credinta-ntr-un orb cotropit.
rouphine inca se duce...
spal geamuri in tinda
sa vad iarna cazand
e frig si mie frica,
in inimi din gand !
rouphine tot coboara...
un copac in gradina
numai al meu,
cu ramuri si frunza,
sa-l ud si sa-l usc-
doar al meu...
un orb in zdrente de strada
doarme la capat de zid,
si in buzele-uscate tot rade.
un orb cu zdrente,
un drum cotropit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu