Curăţenie de primavară

Şoapte,

În căutare de urechi

Ce orbesc uitate-n sunet,

S-au pornit să-mi spună

Că trebuie să fac,

In casă, curat.

Şi-am pus

Masa pe scaun

Şi scaunul pe masă;

Fereastra pe jos

Şi podeaua în perete

Becul ars sub covor

Şi televizorul atârnat

De tavan.

Lagune de uşi

Se pierd întrebate

În colţuri.

Pereţii nu mai au

Unde se-ntâlni.

Şi-apoi am măturat

Înainte şi-napoi,

Colb de perdea

Şi mucegai.

M-am înecat

Şi-am leşinat.

Când m-am trezit,

Mulţumit de aste

Tablouri uscate,

Mai arunc o dată

Cu ceaţă  în ele

Şi ies în grădină.

Şi-mi privesc locuinţa

Cu băgare de seamă:

“-Hei, dar……

Nu se poate!

Iar am greşit casa?”